Mătrăgună

Încremenit în timp,
Sub cerul mort de-argint,
Oprit din mers de-un gând
Ispititor de ducă
Doi metri sub pământ.

Fără un ţel anume
În existenţă sură
Dar obsedat de lipsa-i
Îl inventează-n mers
Şi-l strigă-n mare gură.

Mâncat de anxietate
În jumătăţi de gânduri
Se regăseşte poate
În mătrăgună pură
Răspunsul dintre rânduri.