Microb digital

Vid rece mă-nghite,
Circuite în urmă,
Cutia metalică
Auzu-mi sugrumă,

Zbor dus... letargie
Pe faţa-mi de brumă
Azot rece se scurge
Şi căldura-mi consumă...

Şi vine momentul
Când fi-voi deschis
Cu glod negatronic
Decompilat şi rescris.

Murdar circuite
Scurgeri de date...
Erori de metodă
Un urlet metalic...

Mă pierd în bucăţi
Fragmentare obscură
De nerecompus
Digitală cianură...

Glod al mlaştinilor mele

Prin roua îngheţată, păşesc şi m-adâncesc
În glodul mlaştinilor mele, mi-e frig şi aiuresc
Cu gândurile-mi iar smintite, mai scap o lacrimă uscată
Obrazul putrezit de vreme, din somnu-i se deşteaptă.

Picioarele nu-mi simt, nici nu mai am nevoie
Şi buzele-mi şi limba, simţesc un gust de-aloe
De trup pot sa mă las, doar suflet mi-e de-ajuns
S-ajung în vis la tine, în gândul tău ascuns.

Tu iartă-mă, iubire, că nu-ţi pot fi alături
Nu vreau, nici n-am nevoie, în minte-mi eşti de-ajuns
Şi dacă tu chema-vei, ce-a mai rămas din mine
Nu voi veni nicicând, căci vântul rece-n nouri m-a ascuns…

Sucomb în verde-aprins

Au şi pe mine pe targă or să mă poarte,
Dureri arzătoare, abur de moarte?
Otrava stagnează-n
Linişte oarbă,
Din acest izvor de ură,
Nimeni nu vrea-va să soarbă.

Ploaie de noapte-mi picură-n craniu,
Strâng cu lopata bucăţi de-uraniu...
Trag înc-un fum,
Mă cuprinde un tremur
Roua ucisă-mi pătrunde în măduvă.
Ruină pierdută, fumegândă-n cutremur.
Sudoarea-mi îngheaţă sub haine,
Piele cojindă se-mbibă-n ţesut.

Amorţesc în uimire,
Mă reazăm pe spate
Sprijinit pe lopată,
îmi intră în piept, umăru-mi sfarmă,
Mai e încă timp până la paradă.

Mă arde-n adâncuri, mă lichifiez,
Îmi ţiuie-n cap un şuier de hău,
Sucombă alături,
Un altfel ca mine.
Un altfel de eu pare-a curge în vene.
Îmi cade o mână şi totuşi mi-e bine.
Vomit abstinent o bucată de carne,
Straniu de unde-i, de luni n-am mâncat-o...
Cu ochii-n sânge,
Scoate un sunet,
Zbiară-n neştire un tovarăş de moarte
Se-mpiedică, se zdrobeşte şi cade.

Ghilotinat de gânduri

Ghilotinat de gânduri,
Frânturi de rânduri mute,
Înfig adânc o schijă,
În palid sângerând.

Cu otrăvire-n vene,
Hipnotizat de muze,
Monştri-n lumini difuze
Fiară! Doar mut voi zbiere!

În arta devorării brute
Din naştere ursită
Perfecţionate tehnici
De mutilări acute
Respânzurat în nervuri
Atârn de hău, uimit.

Căzând în cercuri rupte
Cobor, mă frig, în tremur...
Ascult!
Vuiet uscat!
Ascut!

Asfalt, Zdrobeşte-mi faţa!

Pădure desfrunzită

Pădure desfrunzită-n îngheţuri făr-cruţare
Mă cheamă s-o adulmec, cu ochi înfipţi în zare.
În vraja-i îmi şopteşte în altă limbă vorbe,
Şi mă ademeneşte spre recea-i nepăsare.

Carcasu-mi port alene, în gol să îl arunc
Zdrobind să-ntind pictura, pe-abrupte moarte stânci
Ce sunt indiferente, pe-a mea indiferenţă mută
Şi vor păstra misterul, demenţelor trecute.

Mor viu, în îmbrăţişarea
degetelor frânte
rupt din coaste
de neom fiinţă

Lupt, în pasive
zvâcniri, lupt
lupt, cu sterp dezgust

Stors, de puteri sleit
de gânduri
scurgeri în gol interior
oase-n neputinţă.

Rupt, în masive
zvâcniri, rupt
rupt, în abrupt îngust

Legionar Selenar

Păşind în marş funebru

Pe luna încinsă-n flăcări
Meandre ale vidului învolburat
Prin luminescenţa lor tresar,
Umbrind cavoul selenar.

Cu trup şi suflet
Înmormântăm cu forţa
Carcasul subversiv,
De-a pururi dăinuieşte
Pumnul sus şi torţa.

Familii ale morţii,
Echipe neînvinse,
Păşesc fără-nfricare,
Prin solurile-ncinse.

Ce magmă-n vine curge?,
Ce forţă ne îndeamnă?
La lucruri chiar şi crude
Dar care mult înseamnă
În zilele-n nopţi slute.

Nihil ex Nihilo

http://nihilexnihilo.com

   Bătăile încetinesc, vinele se micşorează rapid, sângele neîncăpând în perimetrul limitat se revarsă haotic din capilare, unghiile taie carnea vibrantă, ieşind din cuticulele putrezite...
   Bube pline de mârşăvie descompun pielea fină şi palidă, fire de păr se smulg din cap lăsând urme grave...
   Irisul mărit sintetizează orice mişcare, urmărind apocalipsa înceată. Pupila se roteşte precum acele ceasornicului nimerite în câmpul gravitaţional instabil. Pleoapele de plumb cad grav şi apatic, prevestind o bezna incurabilă...
   Părul neastâmpărat, precum mii de ace ascuţite, străpunge celulele moarte ale pielii. Oasele se rod unul de altul, dezmembrându-şi consistenţa şi scârţâind lăuntric creează o melodie funebră...

   Eu stau înfăşurată în haină albă de mireasă în cavoul prăfuit. Faţada străvezie îmi ascunde mimica muribundă, pete bordo de sânge se încheagă pe rochia pură. Lacrimi fierbinţi ale celor dragi îmi spală murdăria conştiinţei, bocete funerare mă asurzesc cumplit.
   Mirosul de ţărână îmi stagnează respiraţia..
   E întuneric, din pământul umed se ivesc viermi flămânzi ce muşcă nesăţios din trupul veşted. Râmele greţoase se târâie încet, lăsând urme lichide de mucegai. Crustaceele serbează stingerea infernală a trupului neînsufleţit.

   Mă doare.... Mă zbat........ Gem
   Străbat tunelul întunecat... Lumină!

   E codrul ruinat... De pe brazii înalţi cad spini ascuţiţi rănindu-mă nemilos, ţepe şi rămurele aşchiate mă pătrund, furnicuţele harnice smulg din carnea îmbibată de formalină... Doi corbi ciugulesc flămând organizând o cină romantică din rămăşiţele putrezite...

   Doar scheletul a rămas tăvălindu-se în frunzele ruginite. Şacalii sălbatici rod nebuni oasele dezmembrate. Luna se arcuieşte în saliva abundentă şi veninoasă a hienelor flămânde...
   Cioroii zbuciumaţi zboară stresant deasupra fiinţei vide.

   Şi iarăşi beznă....

Moarte pe petală de trandafir

Să îmi aduci un trandafir uscat
Să-l ţin pe piept când somnul mă apasă
Şi trandafirul stă sub lună aplecat
Dar eu ma las de moarte dulce atrasă

Oga solemnă îngână o piesa funerară
Trandafirul sângerează pe corpul mlădios
Eu mă trezesc simţind durere ancestrală
Şi iar adorm sub melosul duios.

Oglinda

Pe plana suprafaţă privesc îndelungat
La chipul nemişcat şi drastic elongat
E o fiinţă pală cu ochi cugetători
Ce mă admiră tandru trezind fluizi fiori

În ochii morţi şi vineţi se vede alterare
În suflet se prevede profunda dereglare
Mâini tremurânde şi degete umflate
Picioare strâmbe şi slab articulate

Sărutul ei e tandru şi buzele uscate
Faţa netedă şi fină, urechile muşcate
Pupila micşorată şi ochii bulbucaţi
Ce sunt de lumea sumbră cumplit intunecaţi

M-apropii să o mângii, s-aud ce Ea sopteşte
Închisă în oglindă isteric mă priveşte
Respiră Ea anemic de mine speriată
Lăsându-se besmetic pe-oglinda labiată

Flacăra usucă ceara despicată
Ce stropeşte firav oglinda blestemată
Şi se strecoară pe faţa Ei umilă
S-opreşte încet la biată în pupilă

Superficialul naşte trecutul meu uitat
Iluzia se-ncheagă în viitor ciudat
Lumina naşte beznă în lumea ireală
În întuneric geme existenţa Ei astrală

Biomateria inspiră aer otrăvit
De pe perete cade ceasul ruginit
Acele-i suspină de timp urât gonite
Se ofilesc lalele de Ea nemirosite

Timpul se scurge din ceasul istovit
Ca sângele din vene, de moarte irosit
Umbra din oglindă dispare în tumoare
Iluzia bolnavă o s-o mai văd eu oare?

Oglindă mă apasă, e templul judecăţii
Sunt un vid al tainei, o clonă a societăţii
Candela orbeşte oglinda blestemată
Ceara o stropeşte şi ea nu mai arată

Toamna în oraş

Oraşul este beat de lacrimile amare,
Turbulenţa tremurătoare a depăşit orice hotare,
Pe străzile aglomerate gem suflete pribege,
Ce caută durere searbădă în lume s-o propage.

Cerul plânge-alene spălând feţe uscate
Şi mimici demult surpate de veşnice păcate.
Ceaţa albă s-aşterne în lumea sumbrităţii
Şi îneacă ilustru esenţa nedreptăţii.

Ea veştejeşte trupuri lăsate pe alei
Şi stropeşte puritatea cu strat enorm de glei.
Se curge pe alee venin de ploaie devastate,
Venin din al nostru sânge de ură agitate.

Feţe palide şi sumbre cu corpul putrezit
Se-ndreaptă la grămadă spre cimitirul aţipit,
Lira cânta domol o melopee funerară,
Întreaga omenire s-a molipsit de maladie puerperală.

Feţii se nasc deja demult decedaţi fiind
Şi moartea ne apasă pe ei, pe noi, la rând.
Postulatele duşmane apocalipsa ne-o prezic,
Viaţa şi moartea feroce în vid se contrazic.

Blajina mea făptură sub ploaie a aţipit...
Şi trupul meu anemic de tot a veştejit...

În întuneric palid eu lacrimi dulci mai sorb,
Căci plânge în bezna sumbră al meu suflet orb.
Ţipete inferne auzul mi-l îngână
Si al morţii veşnice mă simt iarăşi stăpână.

Cavoul proaspăt îmi stinge existenţa
Şi inima-mi prevede jegoasa turbulenţă.
Eu jalnic putrezesc şi sângele se-ncheagă,
Viermii sălbatici atacă făptura mea întreagă.

Zgomote ursuze valsează în văzduh acidulat
Şi existenţa-mi se transhumă într-un nou apostolat.
Răcoarea morţii dure tot trupul îl sugrumă
Şi zac cumplit, înfăşurată în acuta ciumă.

Atârn pe lanţul sublim, ce dur ma strangulează,
Gemând cavernos, suferinţa treptat mi-o agravează.
Mă înec ilustru în lacrimi ce ochii mi-i despică
Şi sângele dulciu cumplit epuizează frica.

Sunt răpusă atroce pe crucea nedreptăţii
Şi răstignită vehement spre voia zeităţii,
Moartea promptă îmi înghite suferinţa,
Acuzându-ma să bântui pe-a vieţii circumferinţă.

Bezna

În amurgul pustiu vocea beznei mă învie,
Inumanitatea demonică apune în alegorie.
În jurul meu ard candele prea mult înfumurate,
Căci sfarşise timpul a mele-i vieţi ratate.

Întunericul vânăt pe corp lasă amprente,
Răzvrătind puritatea pasiunii suculente,
Fiorul ancestral fiinţa-o paralizează,
Viata şi moartea se contrapun în antifază.

Vinele sângerânde de rărunchi se-ndepartează,
Corpul se zbate sinistru şi inima-mi oftează,
Urletul năuc existenţa pribeagă mi-o dezbate
Şi pasul beat m-aduce la sublima abnormitate.

Copilă a anomaliei am fost născută eu,
Căci corpul tremurând s-afrmă amilaceu,
Marioneta nedreptăţii, eu joc un dublu rost
A durerii şi a morţii eu devenisem anagnost!

Sepsis

Şuvoiul de jeg umple arterile cloacei urbane,
Formând metastaze-n stradele şi scările goale,
Separă torentul celuli ferecate,
În boţuri de mâzgă.

Ecranul color încarcă programa-n ameobe,
Modificaţii genetice îndoapă maţe cu stocuri,
Propagă-n zadar discuţia falsă,
Vibraţii de aer.

Impactul violent între dorinţă şi logică pură,
Distruge rapid rămăşiţele adânc ascunse de ură.
Plancton de oficiu zombat pueril,
Devine subiectul.

Divizări, divizări-n continuu încarcă Pământul,
Mistuind cu nesaţ materia brută formată pe timpuri,
Nimic nu justifică viaţa acestui,
microb depăşit,
virus orb,
parazit.

Împăcare

În tihna zbuciumată a nopţii primitoare,
când stelele-şi arată goliciunea sclipitoare,
Acolo unde clipele-s neiertător de trecătoare,
un îndemn la devastare în
minte pace nu are!

E extrem de tandră spurcăta dorinţă,
ce zguduie şi zgârâie plăpânda fiinţă,
Din neîmplinite vise, periodic izvorâta,
prada-şi cere nesătula,
vedenie pecetluită !

Scrâşnete subtile din maxilare dezgolite
dau ritm feeric pornirilor înăcrite,
Rupând în chinuri îmbrăţişările smintite
se dă frâu liber picăturilor
posomorâte...

În bezna tainică şi seacă a ideilor măgulitoare…
Ispita zâmbitoare, definitiv şi nepretenţios nu moare.
Căci mereu revine aprig, subtil să se strecoare
şi-şi bagă-n dedesubturi ale sale
răpănoase gheare!

Egoism fără simţ

Ascunzător în formă
De simţuri liberat
Lăsând în urmă locul
De oameni necălcat,

Pătrund fără de grabă
În ceaţa sur-opacă
Uitat în gânduri mute
Rămase de-altădată.

Lăsat în căutare
EU nu găsesc nicicând
Mă sbat în umezeală
De simţuri iar flămând

În răgete şi vuiet
Ce-mi şuieră în cap
Calm şi tăcere ruptă
În fonic handicap.

Libidinal descântec
De muscă fără trup
Oribilat de şoapte
Instinctele-mi sugrum.

În funebrism macabru
Un nou pogrom mental
Indiferent masacru
De vorbe-nfipte-n mal.

Sartriadă

Sinistru de pustiu .. şi fără sens, mai trece timp
Ce nu-i gradat, nu are cum sa fie... întoarce
De sus şiroi de istovite retrăiri... pe dos
Nu se percepe asta, simţurile-s rătăcite iar.

Ar fi să fie, însă nu-i, n-a fost, nu este... poate
Realitatea brusc dispare şi apare lent... de unde?
Clipeşte opac, distorsiuni o rup şi-o difuzează
Atîrnă în gol o.. un.. s-a dus, dispare totul.

Contradictoriu - este tot sau nu-i nimic!!?
Se zbate iar acea/acel imens sau infinit de mic
Gândeşte, deci trăieşte... dar unde-i gândul, unde-i viaţa?
De ce? Instabilit şi fără reguli... iarăşi gol.

Mai des, dar nu există perioadă... oscilează
În diferite stări contradictorii, fără termeni
Pierzându-se apare vag, intens... complet... inexistent
Nu poate fi ce este, unde? Când?!! Iluzii!!! Nu-s...